Ru Re Puorcu

Narratrice: Alessandra Rotunno, Casanova

     Ce steva ‘na vota ‘nda nu paese ‘na Regina che ri murette ru maritu, ru Re, e essa rimanette sola cu’ nu figliu, che però eva nu puorcu. Quannu se facette ruossu, nu begliu juornu ‘stu uaglione cumincett’ a ciagne .

- Pecche ciagni ? – r’addimmannett’ ‘a mamma.

- I me vogliu spusà! - ricette ‘stu puorcu.

- E chi te se piglia, figliu miu? Tu si nu puorcu! – ricett’ ‘a mamma.

- No,no, i me vogliu spusà! – ricea ru puorcu.

- E a chi te vuò piglià?

- Me vogliu piglià a ‘Ngiulinella - che eva a figli’ ‘e ‘na femmena c’ abitava faccifronte. ‘Sta femmena tenea tre figlie, una cciù bell’ ‘ell’auta . ‘A Regina ce jett’ a parlà e ri ricette:

- Sienti ccà, figliemu se vò spusà a ‘Ngiulinella. -

- E già ! – ricett’ ‘a femmena - rongu figliema ‘a nu puorcu ? Puru si è Re, sempe nu puorcu è! -

- Si tu ‘nci’ ‘a fai spusà, iss’ ha rittu c’appiccia tutte cose , perciò è megliu ca te fai capace e ci’ ‘a fai spusà. - Accussì ‘sta femmena se facette capace. Penzava:

- Che ffà ch’è nu puorcu, è sempe Re, e jammu bone tutte quante ! -

Ri dui se spuseunu. ‘A prima notte ‘stu puorcu ricett’ ‘a mugliera :

- Sienti ‘Ngliulinè, vuò c’addeventu ru juornu puorcu e ‘a notte crestianu, o ru juornu crestianu e ‘a notte puorcu?

- E’ megliu ru juornu crestianu e ‘a notte puorcu – rispunnette ‘Ngiulinella. Allora, prim’ ‘e se ne ì a curcà, ‘stu puorcu se jett’ a utrà ‘nda ru ‘nfangu e po’ se ‘nzippette ‘nda ru liettu. ‘A mugliera, che stea tutta bella fresca e ‘mprefumata, quannu verette tutta chella zuzzimma, cumincett’ ‘alluccà:

- ‘Stu puorch’ ‘e merda ! ‘Ste belle lenzole che m’ha fattu mammà me le stai tutte a ‘mbruscinà. Vattenne! ‘Stu puorcu! Chigliu pigliette e ’affuchette.

  

Passette nu mese e ‘stu puorcu cumincette ‘n’ata vota:

- I me vogliu spusà .-

- E a chi te vuò piglià?-

- Me vogliu piglià ‘a ‘Ntunetta .- ‘Ntunetta eva ‘a seconda figli’ ‘e stà femmena, ‘a sora d’ ‘a mugliera c’avea affucatu ! - Ma che te pozzunu ‘mpenne! – ricett’ ‘a mamma - R’hai accisu ‘na figlia e mò vuò puru l’auta ?–

- No , no , ’nce stannu santi! I me vogliu spusà a ‘Ntunetta! - Accussì ‘sta povera Regina jett’ ‘a seconda vota addù ‘sta femmena e ‘a facette capace ‘n’ata vota a fa spusà a ru figliu puru ‘Ntunetta. Ru puorcu e ‘Ntunetta se spuseunu e succerett’ ‘a stessa cosa. Ri jette vicinu ‘a prima sera e ri ricette:

- Che vuo c’addeventu, ru juornu crestianu e ‘a notte puorcu, o ru juornu puorcu e ‘a notte crestianu ?-

- Megliu ‘a notte puorcu e ru juornu crestianu – rispunnette ‘Ntunetta.

- Comme vuo’ tu – ricette ru Re. Accussì, prim’ ‘e se ne ì a curcà, se jett’ a utrà ‘nda ru ‘nfangu e pò se ‘nzippette sott’ ‘e lenzole.

- ‘Stu puorcu fetente !– ricette ‘Ntunetta - Primu se otra e pò se ven’ a curcà ‘nd’ ‘e lenzole nove .Vattenn’ ‘a ccà, puorcu ! – Ru puorcu pigliette e accirette pur’a essa .

  

Passette nu poch’ ‘e tiempu e ‘stu puorcu cumincett’ a lampà ca se vulea spusà ‘n’ata vota.

- E mò a chi te vuo’ piglià? - r’addimmannett’ ‘a mamma .

- Me vogliu piglià a Maria - che ev’ ‘a terza figli’ ‘e ‘sta femmena .

- E no! – ricett’ ‘a Regina – mò basta ! R’hai accisu dui figlie e mò i certu ‘nce vac’ ‘a terza vota ! -

- E immece tu ce vai ! E rigli ca si nun m’ ‘a fa spusà, i acciru pur’a essa! - E accussì ‘sta povera Regina facett’ un’anima e curaggiu e jett’ addù ‘sta femmena p’ ‘a terza vota. ‘A facette capace e ru puorcu se spusette pur’a Maria ! P’ ‘a terza vota ru puorcu addimmannette pur’ a essa :

- Marì, che vuo’ c’addeventu, ‘a notte crestianu e ru juornu puorcu, o ru juornu crestianu e ‘a notte puorcu?

- Megli’ ‘a notte puorcu e ru juornu crestianu. - rispunnette Maria.

- Comme vuo’ tu – ricette ru Re . Accussì, prim’ ‘e se ne ì a curcà se jett’ a utrà. Se ‘nzippette ‘nda ru liettu tuttu cinu ‘e ‘nfangu, e Maria , immec’ ‘e se ‘ncazzà, ri ricea:

- Comme sì belligliu, comme sì carigliu! Vieni ccà, fatt’abbraccià! – e ru vasava. Ru Re rimanette cuntientu ca Maria nu’ ru trattav’ ‘a puorcu, comm’avéunu fattu l’ate dui sore. Da chella vota ru Re ‘e nott’ addeventava puorcu e de juorn’ addeventava crestianu, ma nisciun’ ‘u sapea, manc’ ‘a mamma.

Nu juornu , ‘a Regina ricette c’avea ì a ‘na festa; ru Re ri ricett’ ‘e se purtà puru Maria, che ‘n’ascìa mai. Mente ‘a mugliera se stev’ a preparà, ru Re ri jette vicinu e ri ricette:

- A’ festa ce vengu puru i, ma comm’ a crestianu, no comm’a puorcu. Ce facémmu nu ballu ‘nzieme e po’ me ne vacu, tu però nunn’ha rice nient’a nisciunu. A nisciunu, hai capitu?! Manc’a mammema, sinnò nun me viri cciù!-

-‘Nte ne ‘ncarricà, nun ricu nient’ a nisciunu. - ricette Maria. ‘A sera, ‘a Regina e Maria jeun’ a ‘sta festa e roppu nu pocu s’appresentette nu begliu giovene che jette vicin’a Maria e ’ammitett’ a ballà. Maria tutta cuntenta abballette cu’ ru maritu che, finalmente, essa verette comme crestianu pur’ ‘e notte. ‘A cosa, però, nun piacett’a’ Regina, che nun sapea niente. Chesta jette vicin’a Maria e ‘a cumincett’ a mette ‘nfacci’ ‘a croce:

- Chi eva chigliu begliu figliu, ru cunusci ? – addimmannava. - No, nu’ ru cunoscu – ricea Maria.

- Nunn’è veru, tu ru cunusci ! Ci’hai ballatu troppu buonu, comme si ru cunuscissi. Tu m’ha rice chi è ! - ricea ‘a Regina . Maria nun ricette mancu ‘na parola.

Quann’ arriveun’ a casa, ‘a Regina subbitu facett’ ‘a spia a ru figliu:

- Uagliò, stasera mugliereta subbitu s’è mess’ a ballà cu’ nu begliu giovene, m’ha rittu ca nu’ ru cunuscea, ma i ‘nce creru .-

- Ohi mà, Maria ‘n’è femmen’ ‘e chessu ! – ricette ru figliu e ‘a facette stà zittu. -

Passette nu poch’ ‘e tiempu e se facette ‘n’ata festa. Ru Re vulette ca ce iva puru Maria. Po’ s’accustett’ ‘a mugliera e ricette:

- Stasera vengu puru i , te rongu nu maccaturu e po’ me ne vacu. Però ‘nci’ ‘u rice a mammà, sinnò sparisciu e nun me viri cciù. - Maria accussì facette. Quannu jett’a’ festa, facette nu ballu cu’ ru maritu. Issu ri rette nu maccaturu e se ne jette. ‘A Regina cumincette ‘n’ata vota a metterla ‘ncroce, ma Maria nun parlette. ‘Na vota ‘a casa, ‘a Regina subbitu jett’ a fa ‘a spia a ru figliu, ma issu ricette:

- Ohi mà, Maria ‘n’è femmen’ ‘e chessu ! -

Roppu ‘n’ atu mese se facette ‘n’ata festa e ru Re ricett’ ‘a mamma ‘e ce purtà pur’a Maria. ‘A Regina, pe’ tutt’a via ‘e ru munnu , ‘nci’ ‘a vulea purtà, ma issu, tantu ricette e tantu facette, c’ ‘a facette capace; po’ ricett’a Maria:

- I vengu llà, te rongu nu vasu e me ne vacu. Ma t’arraccumannu, nun rice niente mancu stavota, sinnò nun me viri cciù ! - Mente se stev’ a fa ‘sta festa, ru Re puorcu se ‘nzippette pe’ ‘mmiez’a gente, jette vicin’a mugliera, ri rette nu vasu e se ne jette. ‘A Regina, quannu verette chestu, se ‘ngrifette comm’a nu capucifru:

-E tu justu mò m’ha rice chi è ! Chigliu è ru stessu giovene…E tu t’ ‘a fai a cu’ issu! - ’Nzomma, parea ‘na mosca cavallina. Chella puerella rispunnea:

-Ohi mà, nun v’ ‘u pozzu rice, lassateme stà ! Nun m’addimmannate niente! - Ma mente se ne stéun’ a turnà ‘a casa, passeunu ‘ncopp’a nu ponte. Allora, ‘a Regina angappett’ ‘a nora pe’ ‘nganna e ri ricette:

- Mò, si nun m’ ‘u rici te ‘ott’ ‘a copp’abbasciu! -

-Vulete sapè chi è? – ricett’ ‘a povera Maria scunzulata – E’ ru figliu vuostu!- Appena ricette ‘ste parole, eccute issu ‘ncopp’a ru cavagliu !

- Marì, t’ ’aveu rittu ca ‘nci’ ‘ avivi rice. E mò, si me vuò truvà, ha cunzumà sette par’ ‘e scarpe ’e bronzu, sette d’acciaru e sett’ ‘e fierru, o sinnò nun me viri mai cciù! – ricette ‘ste parole e se ne jette. ‘A Regina rimanette comm’ a ‘na vesa e Maria cumincett’ a ciagne comm’ a ‘na risperata.

- Torna arretu, vieni ccà ! - alluccava Maria. Ma ru Re puorcu rispunnette:

- Me rispiace ma me n’aggia ì, e si me vuò truvà ha venì ‘a città ‘e Gialloverde.- Accussì se ne jette e ‘nze ‘utette mai arretu.

Ru juorn’ appriessu Maria , che vulea veramente bene a ru maritu, jett’ addù ru scarparu pe’ se fa fa sette par’ ‘e scarpe ‘e bronzu, sette d’acciaru e sett’ ‘e fierru. Quannu tutt’ ‘e scarpe fungheunu pronte, se mettette ru primu par’ ‘e scarp’ ‘e bronzu, carrechette tutte l’aute ‘ncopp’ a nu ciucciariegliu e , a pieri a pieri, s’abbiette . Cammina e cammina, cunzumett’ ‘e sette par’ ‘e scarp’ ‘e bronzu. A nu certu mumentu ‘ncuntrette nu vecciariegliu e r’addimmannette:

- Ohi crestià, sapessun’ addò stà ‘a città ‘e Gialloverde?-

- No, nun l’aggiu mai sentuta – rispunnette chistu.

Cammina, cammina e cammina, cunzumette pur’ ‘e sette par’ ‘e scarpe d’acciaru.

- Comm’aggia fa, add’ aggia ì ! – penzava Maria scunsulata. Finalmente ‘ncuntrette ‘n’atu vecciariegliu:

- Begliu crestià, sapessun’ addò stà ‘a città ‘e Gialloverde? -

- I tengu cient’anni e n’ ‘aggiu mai sentuta. – rispunnette ru viecciu – Và cciù ‘nnanzi, ce stà nu frat’ ‘e ru miu che tene cientucinquant’anni. Issu forz’ ‘u sape.-

Cammina e cammina, ‘ncuntrette ‘n’atu vecciariegliu: - Sapessunu addò se trov’ ‘a città ‘e Gialloverde? -

- None, figlia mia . I tengu cientucinquant’anni e n’ ‘aggiu mai sentuta. Ma và cciù ‘nnanzi, ce stà n’atu frat’ ‘e ru miu che tene ducient’anni. Issu forz’ ‘u sape. -

Cammina e cammina , pur’ ‘e scarp’ ‘e fierru s’eunu strutte tutte quante. Eva rimastu sulu l’urdimu paru che purtav’ a ri pieri. Quann’ arrivett’ addò steva ‘stu vecciariegliu, r’addimmannette:

- Ohi crestià, me sapete rice addò stà ‘a città ‘e Gialloverde?- - No - ricette ru viecciu – n’ ‘aggiu mai sentuta – Po’ tremendett’ a Maria, ‘a verette accussì scunsulata e male cumbinata e ricette:

- Aspetta, mò l’addimmannammu agli’auciegli. - ‘Stu viecciu frischette e eccute ca cuminceun’ ‘arrivà nu saccu d’auciegli. - Sapissi addò stà ‘a città e Gialloverde? – addimmannava a unu , po’ a n’autu e po’ a n’autu. E tutti gli’auciegli rispunnéunu che no. Po’ eccute ‘n’aquila, e ru viecciu addimmannette pur’a essa ‘a stessa cosa:

- Propitu mò vengu da llà – rispunnette l’aquila.

- Ce vuò accumpagnà a ‘sta signora? -

- Rimani matina partimmu, tantu ci’aggia turnà, però, tu m’ha preparà acqua e carne – ricette l’aquila a Maria – e quannu te ricu : vogliu veve, tu me rai ‘a carne; quannu te ricu : vogliu mangià, tu me rai l’acqua. Ma m’arraccumannu, ‘nte ‘mbruglià, sinnò addò me trovu llà te lassu.-

- Va buò – rispunnette Maria .

‘A matin’ appriessu Maria eva pronta pe’ partì. Ru viecciu ri rette ‘na noce, ‘na nucella e ‘na castegna e ri ricette:

- Quann’è ru mumentu , ‘ottele ‘nterra un’ ’a vota, rumpile e viri chellu che ce esce da rentu.-

Accussì Maria se mettett’ a cavagliu all’aquila e parteunu. Quannu l’aquila ‘uléa mangià, Maria ri rea l’acqua. Quannu ‘uléa veve, Maria ri rev’ ‘a carne. Ru vuolu però eva luongu e ‘a carne se fenette . Maria, pe’ sazzià all’aquila, se tagliette nu pezzariegli’ ‘e carne da vicin’ ‘a coscia . Roppu nu sacch’e tiempu arriveun’ a ‘sta città ‘e Gialloverde. Dimann’ ‘a ‘ccà , dimann’ ‘a llà, sapette ca ru maritu eva ru Re ‘e chigliu paese e stev’a palazzu riale cu’ ‘n’ata femmena. Maria jette ‘nnanzi a ‘stu palazzu e rumpett’ ‘a noce pe’tterra . Da rent’ ‘a ‘sta noce ci’ascette ‘na purcelluccia d’oru cu’ durici begli purcigliucci’ appriessu. Roppu nu pocu, da rent’ a ru palazzu, ascett’ ‘a signora ch’ ‘e serve appriessu:

- Quant’ ‘a vennete ‘sta purcelluccia? – addimmannette .

- Nì pe’ sordi nì pe’ rinari, ‘na notte cu’ marititu m’ha fa curcà – rispunnette Maria.

- E sì ! Tu si ‘na furastera , ‘na pellegrina e i te facciu curcà cu’ maritimu ?! Tu ‘nte sienti bona! – ricett’ ‘a signora. Ma ‘e serve , che èunu figli’ ‘e ‘ntrocchia , ricèunu:

- Signò, nui sapete che facémmu ? Rammu nu pocu d’addobbiu a ru Re e chigliu care addurmitu comm’ ‘a chiummu e si chessa vo’ fa caccòsa , n’ ‘a sente mancu e ce pigliammu ‘sti purcigliucci che chisà quantu valunu .- Accussì facèunu.‘A sera rèunu nu pocu d’addobbiu a ru Re e chigliu s’addurmette. Quannu Maria se mettette ‘nda ru liettu , ru Re rurmiva a suonnu cinu.

- Maritu miu , maritu miu ! – ciagneva Maria – Aggiu cunzumatu sette par’ ‘e scarp’ ‘e bronzu, sette d’acciaru e sett’ ‘e fierru , pe’ te truvà e tu ’nte sciti!- E ciagneva , ciagneva….. Stette tutt’ ‘a notte a fa ‘n’arte , ma ru Re ‘nze scetette . ‘A matina priestu trasette ‘a signora e ricette:

- Fuori fuori la pellegrina , dentro dentro la signorina! - E accussì Maria se n’avetta ì senza ca ru marit’ ‘a verette. Ru secondu juornu, Maria rumpett’ a nucella e da rentu ci’ascette ‘na òcca d’òru cu’ durici puciniegli ancora cciù begli ‘e ri purcigliucci ‘e ru juornu prima. Succerette a stessa cosa. Maria jett’ a durmì a fianc’ a ru maritu, ma issu ‘nze scetette e essa passette ‘n’ata nuttat’ a ciagne. Mò, sott’ ‘a finest’ ‘e ru Re ce stev’ ‘a puteca ‘e nu scarpariegliu che faticava fin’ a notte. Quann’ ‘a matin’ appriessu verette ru Re ri ricette:

- Maestà, ma riceteme ‘na cosa, chi tenet’ a durmì vicin’a vui ‘a notte?-

- Pecchè? - addimmannette ru Re .

- So’ dui notti ca ‘na femmena ciagne e se rispera; rice c’ha cunzumatu tante par’ ‘e scarpe pe’ ve truà e vui rurmite. A verità, a me me pare ‘na cosa curiosa.

- Ru Re capette ch’ eva Maria, ma ‘nze facette scorge.

- Nun sacciu chi è ! - rispunnette . Ru juorn’ appriessu però stea prevenutu. Maria, ‘nnanz’ a ru palazzu, rumpett’ ‘a castegna e ci’ascette nu palazzu d’oru begliu comm’a ru sole . Quann’ ‘a signora ru verette subbitu se n’annammurette, ma nun vulea fa ‘a stessa cosa p’ ‘a terza vota. ‘E serve, immece, ‘a facèunu capace pecchè chigliu palazzu eva ‘na cosa mai vista, che sulu ri Re putéunu tené. ‘A sera, ru Re, immec’ ‘e se veve l’addobbiu, ru jettette pe’ tterra. Quannu Maria se mettette ‘nda ru liettu vicin’ a issu e cumincett’ a ciagne, ru Re se scetette e ‘a verette :

- Maria mia - ricette – quantu tiempu t’aggi’aspettatu ! - - Maritu miu – ricette Maria – quantu tiempu ci’aggiu missu pe’ te truà! -S’abbracceunu e se vaseunu pe’ tutt’ ‘a notte. Ru Re stea cuntientu comm’a ‘na pasqua ca Maria, pe’ issu, avea cunzumatu sette par’ ‘e scarp’ ‘e bronzu, sette d’acciaru e sett’ ‘e fierru e avea, accussì, ruttu ru ‘ncantesimu. Quann’ ‘a matina appriessu s’appresentett’ ‘a signora, ricette:

- Fuori fuori la pellegrina, dentro dentro la signorina! - Se ‘utette ru Re:

- Fuori fuori la signorina, dentro dentro la pellegrina! - Accussì ne mannett’ a chella e se tenett’ a Maria soa. E tutti dui ‘nze lasseunu cciù.

© 2008 A' Scarpasciota - By G.P.

Compagnia Teatrale - 'A Scarpasciota - Casanova

Ru Re Puorcu